Hazardul a facut ca vacanta sa mi-o petrec cu nepotica mea. Fetita cu ochii ca doua picaturi de cer pe care am si botezat-o si care "rupe" foarte bine romaneste. Are un accent ardelenesco-londrez, dar nu conteaza. Cand zice ea "ardeiuri", zic si eu "fasolele". Si iese super. Niciodata nu ne dam seama decat o clipa mai tarziu. Printre straini, radem amandoua de propriile prostii, insiruiri de sunete care numai pentru noi au farmec. Asadar, voi avea o mare misiune. Voi lasa un copil sa priveasca lumea, langa mine. Il voi invata sa priveasca lumea in ochi, sa soarba splendoarea care-i sta alaturi, mereu. Nu pot sa scriu mai mult despre ea pentru ca va fi mult, mult prea din suflet. Copilul asta, daruindu-i, mi-a daruit ceva ce nimeni, niciodata nu mi-a mai oferit: m-a invatat ce mi se cuvine si ca mi se cuvine ceva.
Nu am sa pot reda niciodata frumusetea unei nopti pe o plaja. Si nici nu pot spune cum este sa stai intins in nisip, pe malul marii, privind cerul inundat de stele. Stele pe cer, stele licarind in apa, stele in ochii nostri. E bine ca din cand in cand sa stai langa un copil cu ochii ca doua picaturi de cer, sa ramai suspendat intre stele, sa asculti un greiere, valuri peste valuri. E bine sa fii departe de mizeria lumii in care si tu traiesti, si eu traiesc, si copilul cu ochii ca doua picaturi de cer traieste. Fiecare intr-un alt colt de lume. De cand nu ati mai privit un cer instelat? Uneori parca cerul nici nu mai exista pentru noi.
Am sa va arat doar niste fotografii. Nu sunt mari chestii, sunt pur si simplu despre joaca unui om cu Luna.
Asta.
Nu am sa pot reda niciodata frumusetea unei nopti pe o plaja. Si nici nu pot spune cum este sa stai intins in nisip, pe malul marii, privind cerul inundat de stele. Stele pe cer, stele licarind in apa, stele in ochii nostri. E bine ca din cand in cand sa stai langa un copil cu ochii ca doua picaturi de cer, sa ramai suspendat intre stele, sa asculti un greiere, valuri peste valuri. E bine sa fii departe de mizeria lumii in care si tu traiesti, si eu traiesc, si copilul cu ochii ca doua picaturi de cer traieste. Fiecare intr-un alt colt de lume. De cand nu ati mai privit un cer instelat? Uneori parca cerul nici nu mai exista pentru noi.
Am sa va arat doar niste fotografii. Nu sunt mari chestii, sunt pur si simplu despre joaca unui om cu Luna.
Asta.
Ador fotografiile...!
RăspundețiȘtergereMa bucur ca ai ocazia sa iti petreci timp alaturi de un copil, mereu poti invata lucruri frumoase de la ei, lucruri simple pe care tindem sa le uitam. Cum ar fi sa privim cerul... Eu nu am uitat de el, ii arunc mereu cate o privire furisa si cand sunt prin oras, cu riscul de a ma ciocni de vreun trecator grabit..
Oamenii uita adesea.. de cer, de nori, de iarba, de vant.
Ideea este ca tocmai, cerul nu trebuie privit ...aruncandu-i o privire
RăspundețiȘtergere(adica asa vad eu in sufletul meu). Este mult prea important pentru a-i dedica doar atat (gandeste-te cat privesti la TV sau diverse aiureli...)
Ma pregatesc pentru un copil, ideea mi-a intrat foarte adanc in cap. Mai am de stabilit premisele, pentru ca le am cam.... originale. Altfel nu stiu cum sa le zic. Nonconformiste.
Of, asa-i, cerul merita mai mult decat o privire aruncata pe furis. Obisnuiam sa fac asta cu un prieten alaturi de care am copilarit. Micuti fiind, ne uitam la cer cu orele, uneori, ne uitam la nori si la cum isi modifica forma, din cand in cand ne spuneam unul altuia ce vedem acolo sus, pe cer. In ultimii ani, l-am privit instelat, de cateva ori. Pacat ca mi-e obicei, sa fac asta zilnic, sau macar saptamanal...
RăspundețiȘtergereTe pregatesti pentru un copil.. al tau ? Cum adica premise originale/nonconformiste ? :)
Asta ultima intrebare e OK, raspunsul doar e cam de natura intima si nu l-as da aici in forma sa completa.
RăspundețiȘtergereFara sa intru in acele amanunte...da, cel mai frumos lucru pe care mi-l doresc si mi l-am dorit intotdeauna este sa am un copil. Atat de mult, incat intre a deveni conducatorul Terrei si a avea un copil, consider mai pretioasa a doua chestie, mult mai pretioasa. Pot creste un copil singura, pot chiar si doi sau 3. As fi in stare sa intretin si un partener barbat, la o adica (de ex daca ar dori sa studieze sau ar fi somer). (Nu ca asta ar fi vreo dorinta expresa a mea, totusi).
Pentru copii simt iubire pe moment, imediat. Indiferent ca-s frumosi, urati, grasi, slabi, bruneti, roscati, uraciosi sau dulci, cacaciosi sau mucosi, simt ca ii iubesc si ma fac sa ma simt moale si tandra fata de ei.
E minunat ca te poti raporta asa la copii, ca simti iubirea asta pentru ei. Cred ca e o premisa absolut necesara deciziei de a crea viata... Si, la fel ca si tine, a avea un copil mi se pare cea mai mare realizare pe care o putem avea. Sa dam viata, sa contribuim la asta e absolut fantastic!
RăspundețiȘtergere