Sarpele ca simbol II

Sarpele ca simbol I (Prima parte a articolului acesta)

Cateva exemple succinte si nu, din diverse culturi si civilizatii pentru a sublinia raspandirea simbolului sarpelui:

Azteci: Sarpele cu Pene este o combinatie intre Sarpe si pasarea Keychain, este soarele, este spiritul. Este Zeul Alb care din nepatrunsurile intunericului trimite ploaia, cunoasterea kaychain si a zeului ceresc al zodiacului.

Ca simbol selenar, reprezinta Femeia Sarpe, Koatlikue, imbracata intr-o fusta impletita din serpi. Intr-un alt mit aztec, o alta reptila insfaca Zeul sarpe si, din sangele scurs din ranile acestuia se naste omul.

Egipteni: Cobra este divinul si intelepciunea regala. Atunci cand iese din fruntea faraonului (si e imposibil sa nu fi vazut vreo astfel de reprezentare), simbolizeaza activarea Ajna Chakra (Constiinta, cel de-al treilea ochi), cel pe care crestinii il numesc "revarsarea Duhului Sfant", budistii il numesc Samadhi, japonezii ii spun Satori. In fond, toate acestea inseamna revelatie, iluminare, "trezire", re/venirea la constienta sinelui.
La Butoh (Dansul intunericului - pentru ca atinge profund sufletul, trezind constiinta), zeita Sarpe este tot o cobra. Apophis (in greaca) sau Apap (la egipteni), dragonul, ca, de altfel, si Seth in forma sa de Typhon, este simbolul cetii, demonul intunericului, al dezbinarii si dezolanta imagine a soarelui ars, mort. Trebuie notat aici ca Apap, adica Sarpele (egiptean, corespondentul grecescului Apophis) ce simbolizeaza raul, va fi ucis de Aker (binele, sarpele luminii, focului), sarpele lui Seth. A se nota dualismul lui insusi Seth.
Atunci cand serpii sunt reprezentati in jurul discului solar, ei reprezinta zeitele ce alunga dusmanii lui Ra, zeul solar.

Aker, sarpele bun al lui Seth

De asemenea, coafura cu coditele impletite ale egiptenilor, atat de bine cunoscuta, nu era o moda pur si simplu dar, ca si cobra care iesea din fruntea faraonului, ele sunt o forma de reproducere simbolica si care "scotea ochii" de vizibila ce era, a unei puteri pe care si acestia o recunosteau si o identificau cu un sarpe, echivalenta a Kundalini la Yogini dar inaltata la un nivel superior. (vezi Jung)

Australieni: Sarpele reprezinta puterea masculina, fulgerul. Exista o legatura intre prezenta acestui sarpe si graviditatea. Aborigenii isi pastreaza inca si acum adorarea apocrifa denumita Kunapipi, o adorare care se bazeaza pe ciclul mitic care vorbeste despre surorile Uaulilak care primisera cunostinte apocrife de la Marele Sarpe Falic. Pe de alta parte, Uanabi, sarpele apei, cel ce locuieste in deserturile estice, este aducatorul de moarte, el este partea intunecata, raul.

Africani: Exista o emblema regala ce se repeta si care reprezinta nemurirea. Sarpele  poate fi un erou al culturii sau un strabun mitic ce a oferit omului prelucrarea fierului si cultivarea cerealelor. De asemenea, tot in Africa mai intalnim si adorarea Sfantului Piton (nu este vorba de Python aici).

(Gnostici: Cel ce a scris Sfanta Cunoastere. Sarpele inaripat este Phanis si are o aura de lumina in jur, el reprezinta Lumina Lumii.)

Evrei: Sarpele este raul, ispita, pacatul, patosul sexual, sufletele condamnatilor. Sarpele din bronz al lui Moise este vindecator. Leviathan este sarpele abisului (unul dintre cei sapte printi ai iadului). Dumnezeu arunca "sarpele rasucitor", adica fulgerul. Cabala il arata pe Adam (Kadmo) ca pe un barbat in picioare care tine in mana un sarpe atarnand.

Japonia: Sarpele este intruchiparea lui Susanao-O (sau Tatehaya Susanoo-no-Mikoto, zeu Shinto), zeul fulgerului si al furtunilor.

India: Regasim pe Shakti, Natura, puterea cosmica. Sarpele intunecat pune in lumina puterea focului, simbolul vedicului Agni, alt sarpe al luminii "reptila focului". Zeita Kalika, reprezentata de un sarpe, este distrusa de Krishna care, apoi, a dansat pe capul sau. Cobra este un piedestal al lui Vishnu pentru ca asa sunt si cunoasterea, intelepciunea si eternitatea: un piedestal. Ca intr-un Ocean cosmic, Vishnu doarme peste sarpele incolacit ca in apele nascatoare.  Ananda (Krishnan) este domnul serpilor, este cel cu mii de capete, este "nesfarsitul", este eternitatea, timpul infinit ale carui spirale se infasoara la baza axei infinitului precum numai serpii o fac. Un sarpe se infasoara in jurul falusului lui Shiva (ligam, lingam Shiva), acest Shiva care, in general se relationeaza cu serpii. In India exista si serpii apelor, cum ar fi Ahi, cel ce-l ucide pe Indra si pe Vritra...

Amero-indieni: Spiritul fulgerului, tunetului, cel ce aduce ploaia, dusmanul Pasarii traznetelor. Putere magica si selenara, este lancea zeilor razboiului, este simbol al eternitatii si mesager al mortii. Marele Manitou se intruchipeaza in sarpe cu coarne cu ajutorul carora il strapunge pe Frinou, acel manitou intunecat al rautatii.

Iran (persi): O infatisare a lui Ariman sau a lui Angra Mainiou, sarpele intunericului si al minciunii. Sarpele persan Azi-dahak este "sugrumatorul" regelui Soare. In Zed Avesta, Ormuz, spre deosebire de Ariman este aducatorul luminii.

Celti : Kernunos, purtator de coarne si uneori are cap de berbec. In reprezentarile celte si galate, sarpele reprezinta zeul Virilitatii si al fertilitatii. De asemenea, este emblema maretii Brigid.

China : La chinezi, sarpele se diferentiaza rareori de dragon dar atunci cand aceasta diferenta se face, sarpele devine partea rea, negativa, distructiva si smechera. Fratii Fu-Xi si Nu-Gua (sau Nu-Kua) sunt reprezentati uneori drept serpi cu capete omenesti, un simbolism extrem de rar la chinezi. Ei reprezinta perechea Yin Yang si caduceul. Sarpele este cel de-al saptelea simbol dintre animalele simbolice ale celor Doasprezece Ramuri Pamantene.

Fratii Fu-Xi si Nu-Gua

Maori : Intelepciunea pamanteana, muncitorul mlastinilor, simbolul  insamantarii si al dezvoltarii.

 Scandinavia : Sarpele lui Midgard (Lumea oamenilor) incercuie lumea cu nesfarsitele spirale ale abisului oceanului. Numele sau este Nidhogg (Nidhoggr),(Teribilul aratator), traieste in radacina Arborelui cosmic, Yggdrasil si tot timpul roade din acesta. Reprezinta puterile rele ale Universului.

Nidhogg  rozand din radacinile Arborelui Cosmic

Sumer : Tiamat (cea fara de picioare) a Babilonului, infatisata de un dragon, reprezinta chaosul, amalgamul, ingramadeala. Aceasta a fost distrusa de Marduk. Ea cel asiro-babilonian, ca si Lahmoun si Lahamou - serpi de apa atat de sex feminin, cat si masculin-, este cel ce naste inceputurile cerului si pamantului. Ishtar apare cu un sarpe. Frigianul Savazios are si el tot un sarpe drept semn distinctiv. Zeita cerealelor, Nidaba figureaza si ea cu serpi iesindu-i din umeri.

Reprezentare babilioniana a zeitei Tiamat

Tolteka : Zeul Soare, care priveste prin gura deschisa a unui sarpe, reprezentand cerul.

Greci:

Creta Minoica : Simbolismul sarpelui domina si exista dovezi certe despre o adorare proteica a Sarpelui.

Greci in general: Sarpele este intelepciune, reinnoirea vietii, renastere, vindecare, cunoasterea lui Asklipios,(Iisus, cel ce vindeca) a lui Hipocrate, a lui Hermes si a Ygiei (Sanatate). In cazul zeitei Atena el este mereu prezent pe scutul acesteia, reprezentand intelepciunea. La Apollo din Delfi, sarpele, corespondent al luminii incatuseaza pitonul intunericului si "incuierii" mintii. 

Rhea, o alta Mama Universala, tine si ea serpi in maini.  Baccantele au serpi, Hestia are drept simbol un sarpe. Furiile, Medusa si Graia sunt legate direct de serpi, nu numai ca le caracterizeaza fizic dar ei reprezinta puterile magiei si ale imblanzitorilor de animale si, implicit, spirite. Peste tot, sarpele inseamna intelepciune si inselaciune. 

Medusa

Cel mai cunoscut noua sarpe este, fara indoiala, Python. Python era un sarpe teribil (semn al puterii sale). De asemenea, Python era zeu in mitologia greaca, prezent in permanenta in aceasta, in toate versiunile sale. Era -inca o data- paznicul Oracolului din Delfi. Mama sa era Gaia (Geea - Pamant) si l-a creat din noroiul (vezi si motivul orfeic, identic) rezultat in urma Potopului lui Deucalion, prin care Zeus a pus capat secolului de aur.

Python traia intr-o pestera si proteja templul care, pe vremea aceea ii era dedicat Gaiei (Geea). El a fost ucis de Apollo care, pe vremea aceea era doar un embrion. Apollo l-a ucis pentru ca acesta, Python adica, impreuna cu vesnic razbunatoarea Hera o urmareau pe mama acestuia, gravida cu Apollo insusi in pantec, pentru a o ucide si a nu lasa astfel sa se nasca pruncul. Apollo embrionar a fost ajutat de Hefaistos care i-a creat cosciugul si sagetile de aur necesare uciderii lui Python. De atunci, templul de la Delfi a fost dedicat lui Apollo si, tocmai de aceea, in amintirea lui Python, marea preoteasa de la Delfi se numea Pithia.

Detaliu din tabloul lui Delacroix - "Apollo (sau Phoebus) ucigandu-l  pe Python"

Alti serpi celebri din mitologia elena mai sunt cei doi ce l-au ucis pe Laocoon si pe fii acestuia. Laocoon i-a avertizat pe troieni, cu mult inainte de caderea Troiei: "sa nu aveti incredere in cai si sa va temeti de greci chiar si cand va aduc daruri". Pentru pedepsirea lui Laocoon -care devenise cam deranjant si amenintator datorita adevarului grait de el-, grecii, care isi aveau campul militar -pe vremea aceea- in insula Tenedos, au trimis acesti doi serpi constrinctori, asadar, pentru a-l ucide pe cel ce i-a avertizat pe troieni.

Laocoon si fii sai, ucisi de serpi - Grup statuar al Vaticanului, inspirat de cel creat pentru prima oara de Phidias

-Va urma-