Printre mainuri si private

Intr-o zi, mai pe-nserat,
cu mainuri albe, calme,
un mare zvon s-a ridicat
cu zdranganit de arme.
Si toata lumea s-a pornit
sa duca aceasta stire
si indelung s-a ostenit
sa nu o lase de pieire.

Mai toti postasii de pe-aici
se-ncurca-n clickuri multe
adaugand la minciunici
oricui ar vrea s-asculte.

Se zice si se susotea
ca Donna Alba, blanda...
nu doar un domn, iubit, avea
dar tot dc ul, -stramba!-
Ca-n toiul noptii ea statea
sa schimbe cate-o vorba.
si sigur ca se mai credea
ca nu suflau in ciorba...

Si toate doamnele de soi
in sus sarira-n acea seara
caci cat de mici erau in boi
pe-atat de mari se dau intru morala.
Toate musteau de mari idei
si revoltari spontane
si-si tot puneau masca de miei
cu voci de mari soprane.

Dar inainte de-a porni
la arsul vrajitoarei
cam fiecare se-ngriji
sa-i joace rolul mamei.
Si fiecare se'mbulzea
sa afle de la sursa
ce fel ea de secret avea
si-i intindeau o cursa.

Donna cea fara minte-i cert,
destule avea in carca.
Secrete mici si mari, e drept...
Si-i cam dadeau de furca!
Si ce cu domnii ea facea
la ceas de noapte neagra
nici un cuvant nu mai sufla...
Dar faima-i ajunsese larga!

Si toate doamnele cu stat,
pornite pe faptasa
au mai scornit si-au inflorat
tot zvonul, ca pe o gogoasa.
Caci fiecare-si cam spunea
dorinta ascunsa, micul dor
Dar vina toata o dadeau pe Donna, tap ispasitor !

Si adevar cu toti graiau
sau fiecare-n parte,
cate o varianta dezvoltau
cu amanunte mai picante.

Sarmana Donna tot tipa
sarind de colo colo,
ca fosta moralista sustinea
ca-n fiecare noapte ...vorbea solo !
Dar minciunici tardive si sfruntate
chiar nimeni nu ii mai credea
desi cam fiecare-n parte
simplul si-ntregul adevar stia.

Doar un domn bland si linistit
nu lua parte la discutii
el fiind mai potolit
si precaut ca un virgin in noaptea nuntii.
El, domnul binevoitor,
prea plin de bune intentii
dusese zvonul rostogol
si-acum, avea pretentii.

C-asa sunt multi gentili amici
te-asculta, iti dau povatza
ca mai poi, ce-ai zis aici
ei dincolo sa dea pe fatza.
Sunt barfitori si grei, si mari,
sunt si micutze catze.
Dar cei mai rai dintre cotcari
sunt cei ce trag de atze.

Un zvon de-auzi, tu sa-l pastrezi.
Ia seama, razi, gandeste.
Dar mult prea mult sa nu il crezi
caci gura lumii, fapta mult impodobeste.
De nu esti rau sau prost, nemernic,
la-nflorituri nu pune sarg
cu masca de cucernic.
Si de auzi un zvon, asa...
ce te amuza tare.
Tu razi, vesteste-l dar nu da
povestea, si mai mare.

Noi toti avem mai bune si mai proaste
si toti simtim, din cand in cand
ca stam cu sula-n coaste.
Si toti gresim, si toti avem
si ganduri cu mizerii
De asta deci, nu fabula
de altii-n umbra serii.